Dimineaţa începe cu o cafea bună şi aromată. Aşa îmi încep în general ziua şi e un viciu care, după ce am rărit numărul cafelelor băute într-o singură zi, a devenit un viciu aromat, un viciu plăcut.

Obişnuiam să beau un număr ridicat de cafele într-o singură zi. Automatism. Nu mai simţeam nici aroma, nici gustul. Era pur şi simplu ceva ce trebuia să fac încontinuu. Acum le-a rărit şi au început să-mi revină simţurile. Nu mai beau cafea, o savurez… Sentiment total diferit faţă de nevoia de a  bea acea băutură neagră.

De astăzi refuz să mai beau dintr-o ceaşcă cafeaua dacă nu consider că e aromată. să aibe acel gust aparte şi acel miros care-ţi trezeşte simţurile.

Savurează cafeaua...
Savurează cafeaua...